România anilor ’90 a fost scena unor răfuieli sângeroase care au rămas în istoria criminalisticii românești. În acea perioadă, mafia chineză a provocat unele dintre cele mai dificile anchete pentru polițiști, iar colonelul în rezervă Dan Antonescu dezvăluie detalii cutremurătoare despre crimele care au îngrozit o țară întreagă.
România anilor ’90 era o țară aflată în plină tranziție, în care instituțiile statului încercau să țină pasul cu un val fără precedent de criminalitate organizată. După Revoluție, pe fondul granițelor deschise și al haosului legislativ, țara noastră a devenit teren de tranzit și de acțiune pentru numeroase grupări infracționale internaționale.
Printre cele mai violente s-au numărat și rețelele criminale chineze, implicate în răfuieli sângeroase care aveau să șocheze întreaga opinie publică.
Unele dintre cele mai cunoscute dosare din acea perioadă au rămas în memoria românilor drept „cazurile chinezilor din geamantane”. Victimele erau ucise cu o cruzime ieșită din comun, dezmembrate și abandonate în valize sau geamantane, care ulterior erau aruncate în lacuri, pe câmpuri sau în alte locuri izolate. În spatele acestor crime se aflau, potrivit anchetatorilor, reglări de conturi între grupări infracționale chineze, așa zisele Triade, care își disputau bani, influență și controlul asupra unor activități ilegale.
Ororile uitate din România anilor ’90. Colonelul Dan Antonescu povestește cum a terorizat mafia chineză țara după Revoluție
Invitat recent într-un podcast, colonelul în rezervă Dan Antonescu, unul dintre cei mai cunoscuți criminaliști ai României, și-a amintit de acea perioadă pe care o descrie drept una dintre cele mai dificile din întreaga sa carieră.
„La chinezi, sincer, am întâlnit variante greu de imaginat. Începând cu cei găsiți în geamantane, aruncați fie pe câmp, fie prin lacuri”, a dezvăluit Dan Antonescu.
Colonelul Dan Antonescu a povestit ce orori comitea mafia chineză în România anilor ’90 Foto: Captură Video
Fostul anchetator spune că unele scene descoperite de polițiști depășeau orice imaginație.
„Fie cu cei dezmembrați, că ne-au dat telefon de la o administrație de bloc. Li s-a înfundat canalizarea. Am chemat să desfunde și au început să iasă un deget, o bucată de… Și i-am zis, câți chinezi aveți pe scara asta? Le avem la apartamentul cutare și la apartamentul cutare. Am intrat frumos și am găsit. Erau parte dintre cei ce au mai rămas din…”
Declarația continuă cu detalii greu de suportat chiar și pentru anchetatorii cu experiență.
„Îmi pare rău că spun astfel de chestii care sunt oripilante, dar reprezintă realitatea. Ce mai rămăsese nefiert erau încă niște cazane. Ce puteau fierbe și tocau, aruncau la WC-ul și trăgeau apa. Așa credeau că pot scăpa de cadavru”, a continuat colonelul în rezervă.
Mafia chineză folosea metode grotești pentru a-și ascunde urmele
Aceste metode șocante au fost folosite de mafia chineză, potrivit anchetatorilor din acea perioadă, pentru a îngreuna identificarea victimelor și pentru a distruge probele.
Unul dintre cele mai cunoscute dosare investigate de Poliția Capitalei a fost cel al unei familii de cetățeni chinezi uciși și puși în geamantane. Cadavrele urmau să fie ascunse în apropierea lacului Cernica, însă planul criminalilor a eșuat.
Lacul Cernica Foto: Wikipedia
Dan Antonescu își amintește momentul: „Da, am avut familie găsită, femeie, bărbat, soț, soție, fiecare într-un geamantan, în mașină. Și mașina a încercat să o arunce în lacul Cernica. Dar numai că s-a împotmolit mașina când să ajungă la stufăriș, terenul moale a rămas acolo. I-am găsit și pe ăia”.
Nu a fost însă un caz izolat. În România anilor 90, presa relata frecvent despre descoperirea unor geamantane care ascundeau cadavre. Unele au fost găsite în București, altele în apropierea Capitalei sau în alte județe. Anchetatorii aveau obligația să trateze fiecare obiect abandonat ca pe o posibilă scenă a crimei.
„Când găseai o borsetă pe stradă, trebuia să fii atent să nu fie un chinez…”
Colonelul în rezervă povestește că astfel de descoperiri deveniseră aproape o rutină sumbră.
„Dar cei de la geamantan erau frecvent. Am mai spus gluma asta macabră. Vremea aia când găseai și o borsetă pe stradă, trebuia să fii atent să nu fie un chinez d-ăla mic înăuntru. N-aveai voie să ignori nimic”, și-a amintit Dan Antonescu.
Dincolo de caracterul șocant al acestor afirmații, ele descriu atmosfera dintr-o perioadă în care anchetatorii români se confruntau cu forme de criminalitate pe care nu le mai întâlniseră până atunci.
Mai mulți foști polițiști au povestit de-a lungul timpului că răfuielile dintre grupările chineze aveau, de regulă, loc în interiorul comunității. Motivele erau diverse: bani, datorii, taxe de protecție, conflicte pentru controlul unor afaceri sau represalii împotriva celor care încălcau regulile impuse de organizațiile criminale.
Anchetele au fost extrem de dificile. Comunitatea chineză era una închisă, iar martorii colaborau foarte greu cu autoritățile. În plus, multe dintre victime nu aveau documente asupra lor, iar identificarea lor dura uneori luni de zile.
Mafia chineză din România anilor ’90, o pagină întunecată de istorie
Unele dintre dosarele deschise în acei ani au avut nevoie de perioade îndelungate pentru a fi soluționate. O parte dintre autorii celebrelor crime din „dosarul geamantanelor” au fost condamnați la închisoare pe viață, iar cazul a rămas unul dintre cele mai cunoscute exemple ale violenței extreme cu care s-au confruntat polițiștii români în perioada de după Revoluție.
Privind în urmă, mărturiile lui Dan Antonescu readuc în atenție o pagină întunecată din istoria recentă a României. Sunt amintiri care par desprinse dintr-un film, dar care au reprezentat, pentru criminaliștii acelor ani, o realitate de zi cu zi. Cadavre ascunse în geamantane, trupuri dezmembrate, probe distruse în încercarea de a șterge urmele și anchete desfășurate contracronometru au făcut parte din una dintre cele mai dificile perioade din istoria Poliției Române, când războiul dintre grupările criminale chineze a transformat România într-unul dintre locurile în care violența mafiotă și-a lăsat, pentru o vreme, una dintre cele mai sângeroase amprente.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
