Simona Ionescu / Redactor Șef

Și femeile din Antichitate erau preocupate să aibă mușchi. E incredibil cum se antrenau și ce echipamente foloseau

Și femeile din Antichitate erau preocupate să aibă mușchi. E incredibil cum se antrenau și ce echipamente foloseau
Încă din Antichitate, oamenii au fost preocupați de practicarea sportului și etalarea îndemânării în anumite probe. Inspirate din întrecerile ce aveau loc o dată la 4 ani în Olympia, Jocurile Olimpice moderne au, anul acesta, o vechime de 186 de ani. Este curios de descoperit preocuparea oamenilor din trecut pentru practicarea sportului. Inclusiv femeile, cu aproape 2000 de ani în urmă, se antrenau aproape la fel ca și cele de azi.

Oricine intră, azi, într-o sală de sport, va vedea cu siguranță femei care se antrenează. Ridică greutăți, fac exerciții și poartă, echipamente speciale, deseori pantaloni scurți și bustiere. Oricât de surprinzător pare, și femeile din Antichitate erau preocupate să aibă mușchi și condiție fizică. Atunci când se antrenau nu o făceau oricum ci purtau echipament care le permitea să se miște confortabil și să își susțină părțile intime.

Având în vedere că încep Jocurile Olimpice de la Paris merită amintit că acestea datează din Antichitate, când se desfășurau odată la patru ani, în Olympia (un oraș din Grecia antică), fiind închinate zeității supreme, lui Zeus. Istoricii au descoperit că primele Jocuri Olimpice s-au desfășurat în 776 î.Hr. 

„Mozaicul fetelor în bikini” arată femei din Roma Antică practicând sport (Archaeology.org)

Jocurile durau cinci zile, iar probele sportive erau: alergarea, luptele, întrecerile de care (trase de 2 sau 4 cai), pentatlonul (întrecere care combina cinci probe: aruncarea discului, săritura în lungime, aruncarea suliței, alergarea, luptele) și pancrațiul. Indiferent de conflictele dintre orașe, pe durata Jocurilor, se făcea pace. Se mai știe că femeile nu aveau voie să practice sau să asiste la întreceri, în schimb copiii băieți aveau o secțiune dedicată.

Jocurile Olimpice Antice s-au desfășurat fără întrerupere timp de aproape 1.200 de ani, fiind desființate în anul 393 de împăratul roman Teodosiu I. Abia în epoca modernă Jocurile Olimpice au fost reluate, mai exact în anul 1896 la inițiativa baronului Pierre de Coubertin, pedagog și istoric francez născut la Paris.

Femeile din Antichitate, preocupate să aibă mușchi

În timp ce femeile de azi, în număr tot mai mare, iau cu asalt sălile de fitness ca să fie în formă, participând inclusiv la competiții de fitness, femeile din Antichitate făceau și ele la fel. Cu textile înfășurate în zona părților intime și a sânilor, se antrenau cu greutăți pentru a-și întări musculatura.

Greutățile folosite arătau exact ca și ganterele de azi, după cum se poate vedea într-un mozaic roman fascinant, datând din secolul al IV-lea, descoperit în Villa Romana del Casale din Sicilia, Italia, care ilustrează femei exersând cu greutăți.

Femeile romane din Antichitate își antrenau musculatura folosind inclusiv gantere precum cele de azi (Instagram)

Acest mozaic a fost scos la iveală în timpul escavării Villei Romana del Casale din Sicilia. Acesta înfățișează zece femei îmbrăcate sumar, dintre care șase participă la sport și / sau exerciții fizice într-o formă sau alta. Acest lucru servește ca dovadă că femeile romane practicau exercițiile fizice în mod obișnuit.

„Mozaicul fetelor în bikini”

Supranumit „Mozaicul fetelor în bikini” datorită vestimentației sumare a femeilor reprezentate, acest mozaic înfățișează diverse scene de exerciții fizice, precum ridicarea greutăților și aruncarea discului.

Detaliile fine și culorile vibrante ale mozaicului evidențiază atât măiestria artiștilor din antichitate, cât și importanța activităților fizice în rândul femeilor din elitele romane, notează Curatorial.ro. Fiecare figură este redată în mișcare, cu accent pe musculatură și postură, sugerând, pe de o parte cunoașterea detaliată a anatomiei și preocuparea pentru realism a artistului, dar și faptul că practicantele cunoșteau deopotrivă tehnici de fitness eficiente.

Acest mozaic nu doar ilustrează interesul pentru sănătatea fizică și frumusețea corpului, dar reflectă și statutul social și formele de divertisment ale romanilor, oferind o perspectivă valoroasă asupra diversității rolurilor și activităților femeilor în Roma antică, mai arată sursa citată.

Grecoaicele aveau interzis la sport. Femeile romane se antrenau cot la cot cu bărbații

Unul dintre cei mai prolifici scriitori ai antichității pe tema sănătății și bunăstării a fost medicul, chirurgul și filosoful Galen, care a trăit în secolul al II-lea d.Hr. El considera sănătatea nu doar ca absență a bolii, ci ca o stare care putea fi atinsă printr-o viață echilibrată, un component important al acesteia fiind practicarea constantă a sportului. Pentru grecii antici, exercițiul însemna competiție. De altfel, cuvântul „atlet” provine din grecescul antic „athlos”, care înseamnă concurs.

Practicarea exercițiilor de forță și anduranță era, de asemenea, o parte crucială a pregătirii pentru serviciul militar grec, astfel încât femeile erau excluse.

Pe de altă parte, în lumea romană, practicarea exercițiilor fizice pentru întreținere era universală, atât bărbații, cât și femeile făcând sport în mod frecvent. Romanii făceau antrenamente adesea la băile publice, unde ambele sexe și majoritatea claselor sociale se adunau regulat, spune clasicistul Nigel Crowther de la Western University.

Bărbații jucau sporturi cu mingea, alergau, luptau, boxau sau ridicau greutăți. Femeile, de asemenea,  înotau, practicau un joc cu cercuri numit trochus și erau deosebit de pasionate de jocurile cu mingea. „Galen sugerează că jocurile cu mingea erau un antrenament bun pentru fitness-ul corpului, și al minții”, mai spune Crowther, conform Archaeology.org.

Sursa foto: Instagram, Archaeology.org

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre