Simona Ionescu / Redactor Șef

O nouă rasă umană. Craniul găsit în China nu seamănă cu nimic cunoscut – Foto

O nouă rasă umană. Craniul găsit în China nu seamănă cu nimic cunoscut – Foto
O echipă internațională de oameni de știință a descris o fosilă umană străveche din China, care pune în discuție existența unei noi rase umane. Craniul descoperit nu seamănă cu nimic cunoscut.

Conform cercetătorilor, craniul străvechi din China ar aparține unei rase care nu seamănă nici cu neamul care s-a divizat pentru a forma neanderthalienii, nici cu denisovanii, nici cu noi.  Oamenii de știință sugerează acum că versiunea actuală a arborelui genealogic uman are nevoie de adăugarea unei noi ramuri, care să evidențieze noua rasa umană necunoscută până acum.

Conform Journal of Human Evolution, unde a fost publicat studiul, maxilarul, craniul și oasele picioarelor aparținând acestui om care încă nu a fost clasificat, etichetat HLD 6, au fost descoperite în Hualongdong, în Asia de Est, în 2019. În anii care au trecut de atunci, experții de la Academia Chineză de Științe (CAS) s-au străduit să potrivească rămășițele cu un neam cunoscut.

Fața homininului este structurată în mod similar cu cea chipul omului modern, care s-a desprins din Homo erectus în urmă cu 750.000 de ani. Însă lipsa bărbiei individului pare mai degrabă asemănătoare cu cea a unui Denisovan – o specie a omului străvechi din Asia, dispărută, care s-a desprins din Neanderthalieni în urmă cu peste 400.000 de ani.

Craniul descoperit în China prezintă trăsăturile unei rase umane care, teoretic, trebuie să fi existat

Lucrând alături de cercetători de la Universitatea Xi’an Jiaotong din China, de la Universitatea din York din Marea Britanie și de la Centrul Național de Cercetare a Evoluției Umane din Spania, cercetătorii de la CAS cred că au descoperit o linie genealogică complet nouă – un hibrid între ramura care ne-a dat oamenii moderni și ramura care ne-a dat alți oameni antici din regiune, precum denisovanii.

Noua rasă umană descoperită în China, complet necunoscută

Din punct de vedere istoric, multe fosile umane din Pleistocen care au fost descoperite în China nu s-au încadrat cu ușurință într-o singură linie genealogică. Ca urmare, astfel de rămășițe sunt adesea explicate ca fiind variații intermediare către omul modern; ca un exemplu arhaic de Homo sapiens, de exemplu, sau o formă avansată de Homo erectus.

Dar această interpretare simplistă este controversată și nu este acceptată pe scară largă. În timp ce Homo erectus a persistat în Indonezia până în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, rămășițele care au fost găsite recent în estul Chinei au o asemănare mai mare cu alte neamuri mai moderne de hominizi, arată sursa citată.

Anterior, studiile genomice efectuate pe rămășițele de Neanderthal din Europa și Asia de Vest au găsit dovezi ale existenței unei a patra linii umane care a trăit în Pleistocenul mediu și târziu. Însă acest grup lipsă nu a fost niciodată identificat oficial în registrul fosilelor.

Craniul străvechi, mister cercetat de oamenii de știință

Acum oamenii e știință cred că rămășițele umane descoperite recent în China reprezintă o piesă lipsă din „marele puzzle”. Maxilarul și craniul fosilizate aparțin unui copil de 12 sau 13 ani și, deși fața sa are trăsături asemănătoare cu cele ale omului modern, membrele, calota craniană și maxilarul „par să reflecte trăsături mai primitive”, scriu autorii cercetării.

Rezultatul complică linia evolutivă spre omul modern. Trăsăturile fizice găsite la acest om străvechi susține în schimb coexistența a trei neamuri în Asia – neamul lui Homo erectus, neamul Denisovan și acest alt neam care este „apropiat filogenetic” de noi, după cum menționează oamenii de știință.

Homo sapiens a apărut în China abia în urmă cu aproximativ 120.000 de ani, dar se pare că unele dintre trăsăturile noastre „moderne” existau aici cu mult înainte. S-ar putea ca ultimul strămoș comun al lui Homo sapiens și al neanderthalienilor să fi apărut în sud-vestul Asiei și să se fi răspândit ulterior pe toate continentele. Însă această teorie va trebui acum să fie confirmată de mai multe cercetări arheologice, arată Science Alert.

Sursa foto: Science Alert

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre