Simona Ionescu / Redactor Șef

„Made in China”. Peisaje idilice cu țărani, populate cu actori pentru pozele turiștilor

„Made in China”. Peisaje idilice cu țărani, populate cu actori pentru pozele turiștilor
Înainte de Revoluție, românii înțelegeau prin expresia „made in China” o garanție a calității. Lucrurile s-au schimbat radical în ultimii zeci de ani. Iar expresia a devenit sinonimă cu opusul și cu ceva trucat ori fals. Nimeni nu se gândea însă cum va afecta acest lucru industria turismului.

Made in China” a devenit simbolul unei noi strategii, atunci când vine vorba de turismul practicat în această țară asiatică. Peisaje idilice cu țărani au ajuns populate cu actori pentru ca pozele turiștilor să iasă bine. Scenele pe care le interpretează aceștia nu au nimic din viața reală a țăranilor chinezi. Din contra, aduc în prim plan niște simulacre despre cum își imaginează conaționalii lor sau occidentalii acea lume.

Iată cum se prezintă un răsărit feeric deasupra Comitatului Xiapu din China. De pe plajă turistul vede (și fotografiază) un pescar singuratic vâslind înspre orizontul infinit. Dacă te aventurezi în interiorul comitatului poți vedea bivoli plimbați de alți țărani, prin vegetația bogată, scrie Insider.

Fotografii cu aceste peisaje și secvențe de viață feerice sau făcut înconjurul Weibo, cea mai mare platformă de socializare din China. care ar fi problema? Doar aceea că majoritatea sunt regizate, scrie sursa citată.

Feerie „made in China” regizată la Xiapu

Localitatea, așa cum apare în fotografii, amintește de cum era China rurală în vremurile vechi. E un sat agrar, cunoscut însă și pentru fructele de mare aduse din larg de pescari. Acum se prezintă într-o altă lumină, idilică, așa cum e ea imaginată de fotografii care au ca temă să atragă prin imaginile lor turiștii.

Aceasta, scrie Insider, a fost ideea autorităților locale. Dacă producțiile nu au mai avut randament, pot scoate bani exploatând apetența turiștilor pentru imagini instagramabile. Au transformat banalul sat într-unul desprins parcă din vise.

Actori îmbrăcați în haine de pescari din mediul rural strâng plasele pentru a impresiona turiștii. Alții, echipați „țărănește” conduc bivoli prin peisaj și așa mai departe. Iar turiștii care doresc să imortalizeze acest „crâmpei din viața rurală” chineză trebuie să plătească. Tariful unui model, scrie New York Times, este echivalentul a 30 de dolari. Dar antreprenorii câștigă mult mai mult.

Pescarii așteaptă semnalul să își arunce plasele

Utilizatorii Weibo afirmă că majoritatea pescarilor din Xiapu sunt actori. Aceștia vin în sat cum s-ar duce la serviciu oriunde altundeva. Ei așteaptă autobuzele cu turiști înainte de a-și întinde plasele colorate.

Jurnaliștii de la The Times l-au intervievat pe Liu Weishun. În vârstă de 40 de ani, bărbatul are o „afacere” cu pescari. Nu prind nimic aceștia. Ei sunt angajați pentru a arunca în apă plasele imense care arată așa de bine în fotografiile realizate de turiști. Liu, arată sursa citată, le-a spus celor de la The Times că în jur de 500 de vizitatori vin zilnic aici. Fiecare plătește câte 3 dolari pentru a face fotografii cu „pescarii”.

Este un adevărat mogul acest om de afaceri. Chinezul e cât se poate de atent la sursa lui de câștig. Încasează suplimentar bani de la cei care vor în poze un „pescar” care e în barcă, cu pălărie de paie. Totul e regizat de Liu care îi dă instrucțiuni printr-o stație de emisie-recepție. „Fotografii au așteptări pentru munca lor”, le-a spus Liu celor de la The Times. „Au nevoie de cineva în poziții specifice, într-un fel care întrunește compoziția de care au nevoie”, a adăugat acesta.

„Made in China”: țărani – modele pentru fotografii

O altă categorie de actori sunt „țăranii”. Între ședințele foto regizate „țăranii” se odihnesc cu căpăstrul în mână alături de animalele lor. Nu au muncit câmpul. Dar au obosit de atâta plimbat în cerc, ore în șir, în fața turiștilor dornici să-i fotografieze. În sat există și femei model care interpretează roluri, dar și animale dresate. Cum ar fi un cârd de gâște învățate să nu fugă din fața fotografilor.

Și CNN a relatat că orășenii chinezi au început să viziteze mediul rural în căutare de locuri interesante, după ce turismul internațional a devenit greu sau imposibil din cauza restricțiilor impuse de pandemie. În acest context Li Zigi a devenit un adevărat superstar online, unul dintre cei mai urmăriți influenceri de pe Weibo datorită reprezentărilor sale idilice ale vieții rurale din China.

Realiștii blamează întreaga regie, dar nu îi bagă nimeni în seamă

În timp ce turiștii sunt încântați de imaginile feerice pe care le pot surprinde, nu lipsesc însă vocile realiste. „Raiul pe Pământ”, a scris un utilizator al Weibo numit ShenghuiFashi care a postat un videoclip de 30 de secunde cu țărani învârtindu-se în cerc cu un bivol după ei. „Acest loc nu poate fi mai fals de atât. Pescari falși aruncându-și plasele și țărani falși cu bivoli triști pozând pentru fotografii”, a scris pe Weibo un vizitator dezamăgit de ceea ce înseamnă acum „made in China”. „Nu mai sunt sigur ce e real și ce e fals”, a afirmat un altul.

„Totul este o înșelătorie. Adolescenții sunt păcăliți să meargă până în acest loc crezând că totul este real. Ce e și mai rău este că după ce află că țăranii sunt falși și doar fac modeling, tot nu dezvăluie asta fiindcă preferă să posteze poze drăguțe. Estimez că în spatele unei poze grozave cu un peisaj rural sunt 10 trepiede. Este atât de artificial dar oamenii vor fi dispuși să plătească pentru asta”, a scris un alt utilizator.

„Așa-zișii oameni de la țară din fotografiile de pe social media sunt toți actori și comitatul în sine este în mare parte o zonă de pus în scenă o ședință foto. În realitate, fără filtre, locul este extrem de banal. Plaja este murdară, restaurantele pescărești sunt faimoase pentru că jecmănesc oamenii”, a scris un altul.

Surse foto: ReLvXing/Weibo, LvXingZhecareer/Weibo, HeiHeiYingYouJi/Weibo, Travel Career/Weibo

Oana Roman luată la rost: „Tot moca?”. Replica: „Moca să te duci tu la Dâlga”

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre