Cum a fost distrusă clădirea-simbol a medicinii legale românești. Mina Minovici și demolarea Institutului său de către Ceaușescu

Deși clădirea vechii morgi a dispărut, activitatea medico-legală a continuat și servește justiției românești și astăzi, printr-o instituție modernă care îi poartă numele fondatorului: Mina Minovici.
Mina Minovici (1858–1933), medic legist și farmacist, a pus bazele medicinei legale moderne în România. Format la Paris, sub îndrumarea unor mari specialiști ai epocii, el a inaugurat în 1892, la doar 34 de ani, primul Institut de Medicină Legală din lume, creat pentru a organiza activitatea medico-legală, investigarea, predarea și cercetarea în domeniu.
Institutul, cunoscut inițial ca „Morga orașului”, a fost construit cu investiții publice semnificative și dotat cu săli de autopsie, laborator toxicologic, amfiteatru, bibliotecă și chiar un muzeu medico-legal. Renumele Institut de Medicină Legală s-a consolidat peste decenii.
În semn de recunoaștere a meritelor sale excepționale, prin Legea nr. 149/1930, a fost numit director pe viață al institutului.
Mina Minovici nu s-a limitat la activitatea instituțională: a fost primul care a extins conceptul de morgă modernă și a introdus noțiunea de „medicină legală” ca teren structurat de cercetare, învățământ și expertiză juridiciară. În 1928–1930, a publicat primul ,,Tratat complet de medicină legală‘’ în două volume, punând bazele statutului științei medico-legale în România și la nivel regional.
În 1985, clădirea istorică a fost demolată pentru a face loc proiectului masiv, dorit de Ceaușescu, al Bulevardului „Victoria Socialismului” (astăzi Bulevardul Unirii). Considerat un simbol al trecutului intelectual și științific, edificiul nu se mai integra în viziunea sistemului masculin comunist, care punea accent pe grandios, uniform și ideologic.
Nicolae și Elena Ceaușescu, încântați să copieze imensele clădiri politice din China comunistă și dornici de modernizare, nu au înțeles rostul unei astfel de instituții ca morga, ignorând valoarea istorică, culturală și științifică a acesteia.
Institutul nu era doar o clădire, ci o expresie a avansului științific românesc. Arhitectura sa remarcabilă, capela lucrată în stil neobaroc, colecțiile și inscripția semnificativă „MEDICINA DUX AUXILIUMQUE JUSTITIAE” (Medicina – conducătoare și ajutor al justiției) au fost șterse de pe harta orașului.
Demolarea a reprezentat o tăiere brutală din continuitatea istoriei noastre științifice, iar încercările de protejare ale unor personalități precum Moise Terbancea au fost zadarnice.
Chiar dacă instituția fizică a dispărut, medicina legală nu a fost îngropată. După trei ani de relocare provizorie, s-a construit un nou sediu pe Șoseaua Vitan-Bârzești, deschis imediat după Revoluție. Acolo au fost integrate laboratoare moderne: toxicologie, genetică judiciară, tanatologie, imagistică și altele. Acolo medicina legală continuă să servească dreptului și societății.
În zilele de astăzi, INML „Mina Minovici” a jucat un rol central în investigarea unor tragedii: Revoluția din 1989, incendiul de la Colectiv, accidentul aviatic de la Balotești, cazul Caracal și multe alte cazuri care au zguduit România. Demolarea clădirii nu a învins știința.
Profesorul Vladimir Beliș a fost peste 20 de ani directorul acestui Institut, după evenimentele din decembrie 1989.
Demolarea Institutului lui Mina Minovici a rămas un simbol al disprețului față de patrimoniu și știință în anii ’80. Chiar dacă zidurile au fost rase, domeniul medicinei legale a supraviețuit, adaptându-se la realitățile postcomuniste și păstrând vie moștenirea celui care a pus România pe harta internațională a acestei discipline.
Ca multe alte instituții din România, INML se confruntă cu nevoia de modernizare a echipamentelor. Laboratorul de antropologie are nevoie de aparatură suplimentară. În sala de autopsie, echipamentele esențiale (ex. aparatul mobil de radiologie) sunt învechite, iar radiografia oaselor la decedați se face cu un aparat adus manual în sală.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook