Dieta mediteraneană reduce riscul de boli de inimă și deces prematur. Ce spun specialiștii

De asemenea, spun specialiștii, dieta mediteraneană a fost de ajutor pentru persoanele care încearcă să piardă în greutate. Un studiu Harvard din 2015 a arătat că persoanele obeze au pierdut între nouă și 22 de kilograme în timp ce au urmat o dietă mediteraneană timp de un an.

Ce trebuie să consumați în dieta mediteraneană

Dieteticienii spun că dieta mediteraneană este deosebit de ușor de respectat, deoarece este flexibilă, întrucât permite să consumați alimente care ar putea fi interzise în alte diete, cum ar fi brânza, a declarat Emily Kyle, Kyle, dieteticianul autorizat Cara Harbstreet, cu sediul în Kansas, și Morgan Porpora, dietetician autorizat cu sediul în New York au povestit pentru Women’s Health ce alimente să consumați în dieta mediteraneană.

Optați pentru legume ușoare

Specialiștii vă sfătuiesc să optați pentru mere, fructe de pădure, broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, castraveți, curmale, smochine, grapefruit. Dar și struguri, varză kale, pepene galben, ciuperci, ceapă, portocale, păstârnac, piersici, pere, ardei, spanac, dovleac de vară, cartofi dulci, roșii și napi.Deși cel mai bine este dacă puteți consuma aceste alimente proaspete, dieteticienii spun că vă puteți bucura și de unele dintre ele congelate.

Dieta mediteraneană, foarte bună pentru intestin

Aceste produse sunt deosebit de bogate în fibre și apă, ceea ce ar putea ajuta intestinul tău să le digere lent. „În comparație cu o dietă occidentală standard, compoziția meselor dintr-o dietă mediteraneană este mult mai bună pentru intestinul nostru”, a spus Porpora pentru Womens Health. De asemenea, produsele proaspete au o mulțime de antioxidanți, care pot ajuta la protejarea organismului împotriva stresului, potrivit Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Leguminoase, nuci și semințe pentru a controla colesterolul

Din tabăra leguminoaselor, semințelor și nucilor, dieteticienii recomandă migdale, orz, orz, fasole neagră, orez brun, caju, năut, năut, fasole fava, semințe de in, alune, fasole boabe, linte. Precum și ovăz, mazăre, fasole pinto, fistic, semințe de dovleac, quinoa, secară, semințe de susan, semințe de floarea-soarelui și nuci. Această clasă colorată de alimente este plină de fibre alimentare și proteine și s-a demonstrat că ajută la scăderea colesterolului.

Trei porții de leguminoase pe săptămână

Deoarece sunt produse vegetale, acestea conțin, de asemenea, o mulțime de substanțe nutritive, cum ar fi vitaminele B, magneziu și cupru. În cadrul unei diete mediteraneene, experții recomandă consumul a cel puțin trei porții de leguminoase pe săptămână, potrivit The New York Times. În această grupă intră și super-alimentul quinoa, despre care oamenii de știință spun că este o sămânță, nu o cereală.

Grăsimi sănătoase

Grăsimile din dieta mediteraneană ar trebui să reprezinte în jur de 30-40% din caloriile zilnice. Ceea ce înseamnă aproximativ 67 până la 88 de grame de grăsime pe zi.

Dar tipurile de grăsimi care figurează în dieta mediteraneană sunt diferite. Majoritatea grăsimilor din dieta mediteraneană sunt grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline, avocado și somonul. Acestea sunt cunoscute sub numele de „grăsimi sănătoase”, deoarece ar putea contribui la îmbunătățirea colesterolului și, la rândul lor, la evitarea bolilor cardiovasculare, potrivit Asociației Americane a Inimii (AHA).