Simona Ionescu / Redactor Șef
Cercetătorii de la Comisia pentru Energie Atomică din Franța (CEA) au folosit pentru prima dată scanerul RMN pentru a scana un dovleac în 2021. Dar autoritățile din domeniul sănătății le-au dat recent undă verde pentru a scana oameni. Specialiștii au dat primele imagini ale creierului uman.
În ultimele câteva luni, aproximativ 20 de voluntari sănătoși au devenit primii care au acceptat să fie scanați de cel mai puternic RMN din lume care se află în zona Plateau de Saclay, la sud de Paris. „Am observat un nivel de precizie niciodată atins până acum la CEA”, a declarat Alexandre Vignaud, un fizician care lucrează la acest proiect.
Câmpul magnetic creat de scaner este de 11,7 teslas, o unitate de măsură numită după inventatorul Nikola Tesla. Această putere permite aparatului să scaneze imagini cu o precizie de 10 ori mai mare decât RMN-urile utilizate în mod obișnuit în spitale, a căror putere nu depășește în mod normal trei teslas.
Pe un ecran de computer, Vignaud a comparat imaginile obținute de acest puternic scaner, botezat Iseult, cu cele obținute de un RMN normal. „Cu acest aparat, putem vedea vasele minuscule care alimentează cortexul cerebral sau detalii ale cerebelului care erau aproape invizibile până acum”, susține fizicianul.
Ministrul francez al cercetării, Sylvie Retailleau, ea însăși fizician, a declarat că „precizia este greu de crezut”. „Această premieră mondială va permite o mai bună detectare și un tratament mai bun pentru patologiile creierului”, a declarat ministrul pentru AFP.
În interiorul unui cilindru de cinci metri lungime și înălțime, aparatul găzduiește un magnet de 132 de tone alimentat de o bobină care transportă un curent de 1.500 de amperi. Există o deschidere de 90 de centimetri în care se pot strecura oamenii. Designul este rezultatul a două decenii de cercetări efectuate de un parteneriat între ingineri francezi și germani. Statele Unite și Coreea de Sud lucrează la aparate RMN la fel de puternice, dar nu au început încă să scaneze imagini ale oamenilor.
Unul dintre principalele obiective ale unui scaner atât de puternic este de a ne perfecționa înțelegerea anatomiei creierului și a zonelor care sunt activate atunci când acesta îndeplinește anumite sarcini. Oamenii de știință au folosit RMN-urile pentru a arăta că atunci când creierul recunoaște anumite lucruri, cum ar fi fețe, locuri sau cuvinte, regiuni distincte ale cortexului cerebral se activează.
Exploatarea puterii celor 11,7 teslauri va ajuta Iseult să „înțeleagă mai bine relația dintre structura creierului și funcțiile cognitive, de exemplu atunci când citim o carte sau efectuăm un calcul mental”, a mărturisit Nicolas Boulant, directorul științific al proiectului.
Cercetătorii speră că puterea scanerului ar putea, de asemenea, să facă lumină asupra mecanismelor evazive care stau la baza bolilor neurodegenerative, cum ar fi Parkinson sau Alzheimer, sau a afecțiunilor psihologice, cum ar fi depresia sau schizofrenia.
„De exemplu, știm că o anumită zonă a creierului – hipocampul – este implicată în boala Alzheimer, așa că sperăm să putem afla cum funcționează celulele din această parte a cortexului cerebral”, a spus și Anne-Isabelle Etienvre, cercetător la CEA. Oamenii de știință speră, de asemenea, să poată cartografia modul în care anumite medicamente utilizate pentru tratarea tulburărilor bipolare, cum ar fi litiul, se distribuie prin creier.
Câmpul magnetic puternic creat de RMN va oferi o imagine mai clară a părților din creier care sunt vizate de litiu. Acest lucru ar putea ajuta la identificarea pacienților care vor răspunde mai bine sau mai rău la acest medicament. „Dacă putem înțelege mai bine aceste boli foarte dăunătoare, ar trebui să putem să le diagnosticăm mai devreme – și, prin urmare, să le tratăm mai bine”, a declarat Etienvre.
Boulant a precizat că aparatul „nu este destinat să devină un instrument de diagnostic clinic, dar sperăm că toate cunoștințele dobândite vor putea fi folosite apoi în spitale”. În lunile următoare, o nouă serie de pacienți sănătoși va fi recrutată pentru a le fi scanat creierul, dar aparatul nu va fi utilizat pe pacienții cu afecțiuni timp de mai mulți ani.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
