Simona Ionescu / Redactor Șef
Este bine să ne odihnim pe timpul nopții, cel puțin 8 ore, spun specialiștii. Dar dacă dimineața ne este greu să ne trezim și mai vrem și o siestă pe la prânz nu este bine. Un medic de specialitate poate face teste pentru a depista cauza acesti stări de somnolență.
Somnolența excesivă ar trebui să ne pună pe gânduri. Nu este normal ca să vrei să dormi în timpul zilei pentru o perioadă mai îndelungată. Dacă nu ai dormit bine în timpul nopții sau nu suficient cât să se refacă organismul, nu este o problemă dacă ai vrea să dormi în timpul zilei. Dar, dacă această stare se repetă mai mult de o lună de zile, atunci trebuie consultat un medic.
”Adesea, pacienții par somnoroși, unii chiar adormind în sala de așteptare. La trezire sunt iritați, neliniștiți, dezorientați, instabili, confuzi, depresivi. Se pot manifesta impulsiv, poate aparea o pofta de mâncare exagerată cu un apetit alimentar crescut ceea ce duce la creșterea în greutate”, scrie romedic.ro.
Nevoia incontrolabilă de a dormi pe parcursul zilei şi timpul prea lung dedicat somnului descrie hipersomnia. Este o tulburare care are urmări asupra vieţii personale şi profesionale.
Medicii diagnostichează hipersomnia când somnolenţa excesivă există de cel puţin 1 lună și apare zilnic.
Hipersomnia este însoţită de dificultatea la trezire („beţia somnului”), sieste lungi, dar care nu reduc nevoia persoanei de a se odihni. Vine la pachet cu o oboseală constantă, greutăţi de concentrare, scăderea vigilenţei şi a energiei.
Există mai multe cauze care duc la instalarea hipersomniilor. Una dintre ele este narcolepsia, o tulburare care are 4 simptome importante: accese subite de somn, pierderea bruscă a tonusului muscular, halucinaţii şi paralizii de somn. Narcolepsia este diagnosticată când atacurile de somn survin zilnic, cel puţin 3 luni.
Hipersomniile pot fi cauzate şi de unele boli cronice, de tulburări de ritm circadian, de tulburări tulburări psihice sau neurologice. Se întâmplî în cazul unor activităţi intense, munca în ture, consumul frecvent de alcool sau de droguri, excesul de cafea sau de tutun. Unele medicamente (antihistamice, antihipertensive) duc, de asemenea, la instalarea acestei tulburări.
Medicul va indica mai multe teste, necesare atât pentru aflarea cauzei, cât şi pentru tratamentul adaptat acesteia. Se pot prescrie psihostimulante pentru creşterea vigilenţei şi pentru combaterea somnolenţei, şi, mai rar, antidepresive. Pe lângă terapia medicamentoasă, pacientul primeşte şi recomandări privitoare la somn, activitate fizică şi alimentaţie. Sursa: romedic.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
