Simona Ionescu / Redactor Șef
Considerat un cleric extremist, Ebrahim Raisi, în vârstă de 63 de ani, l-a succedat pe Hassan Rouhani după o victorie zdrobitoare într-un scrutin în care mulți candidați moderați și reformiști proeminenți au fost pur și simplu excluși. Conform BBC, el a preluat puterea în contextul în care Iranul se confrunta cu probleme economice acute, tensiuni regionale în creștere și discuții blocate privind un acord nuclear cu puterile mondiale.
Mandatul său a fost dominat de protestele anti-guvernamentale care au cuprins Iranul în 2022, precum și de actualul război din Gaza între Israel și grupul palestinian Hamas, susținut de Iran, în timpul căruia războiul din umbră al Iranului cu Israelul a ieșit la iveală. El s-a confruntat, de asemenea, cu apeluri continue din partea multor iranieni și activiști pentru drepturile omului în legătură cu o investigație privind presupusul său rol în execuțiile în masă ale prizonierilor politici în anii 1980.
Ebrahim Raisi s-a născut în 1960 în Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran și locul celui mai sfânt altar musulman șiit din țară. Tatăl său, care era cleric, a murit când el avea doar cinci ani. Raisi, care purta un turban negru (care îl identifica în tradiția șiită ca descendent al Profetului Muhammad), a urmat pașii tatălui său și a început să frecventeze un seminar religios în orașul sfânt Qom, de la vârsta de 15 ani.
În timp ce era elev, a participat la proteste împotriva Șahului susținut de Occident, care în cele din urmă a fost înlăturat de la putere, în 1979, prin Revoluția Islamică condusă de Ayatollah Ruhollah Khomeini. După revoluție, Raisi s-a alăturat sistemului judiciar și a lucrat ca procuror în mai multe orașe, fiind instruit direct în acest sens de Ayatollah Khamenei, cel care a devenit președintele Iranului în 1981.
La numai 25 de ani, Ebreahim Raisi a devenit procuror adjunct în Teheran. Din această poziție, a fost unul dintre cei patru judecători care au participat la tribunalele secrete înființate în 1988, cunoscute sub numele de „Comitetul Morții”. Tribunalele acestea au „rejudecat” și condamnat la moarte mii de prizonieri care deja își ispășeau pedepsele pentru activitățile lor politice.
Cei mai mulți erau membri ai grupului de opoziție de stânga Mujahedin-e Khalq (MEK), cunoscut și ca Organizația Mujahedinilor Poporului din Iran (PMOI), mai arată sursa citată. În lipsa unor informații oficiale, conform grupărilor pentru drepturile omului, aproximativ 5.000 de bărbați și femei ar fi fost executați și îngropați în morminte comune nemarcate, aceste acțiuni fiind catalogate drept o crimă împotriva umanității.
Este de menționat că liderii Republicii Islamice nu neagă că execuțiile, dar nu discută detalii și legalitatea cazurilor individuale. Însă Raisi a negat în repetate rânduri rolul său în sentințele de moarte. Menționând, totuși, că acestea au fost justificate datorită unei fatwa (n.r. – decizie religioasă) emisă de Ayatollah Khomeini.
În 2016, o înregistrare audio a unei întâlniri din 1988 între Raisi, membri ai sistemului judiciar și adjunctul liderului suprem de atunci, Ayatollah Hossein Ali Montazeri (1922-2009), a devenit publică. Montazeri este auzit descriind execuțiile drept „cea mai mare crimă din istoria Republicii Islamice”.
Un an mai târziu, Montazeri și-a pierdut poziția de succesor desemnat al lui Khomeini, iar Ayatollah Khamenei a devenit liderul suprem la moartea lui Khomeini. Întrebat în 2021 despre presupusul său rol în execuțiile în masă, Raisi le-a spus reporterilor: „Dacă un judecător, un procuror, a apărat securitatea poporului, ar trebui lăudat… Sunt mândru că am apărat drepturile omului în fiecare poziție pe care am ocupat-o până acum”.
În 2017, la 57 de ani, Raisi a surprins candidând la președinție. Rouhani, un alt cleric, a câștigat un al doilea mandat printr-o victorie zdrobitoare în primul tur al alegerilor, cu 57% din voturi. Raisi a obținut atunci doar 38% din sufragii. El și-a structurat campania electorală ca un luptător împotriva corupției, dar a fost acuzat de președinte că a făcut prea puțin pentru a combate corupția ca adjunct al șefului justiției.
MEMORIAL VIDEO OF IRAN PRESIDENT RAISI RELEASED BY TASMIN TV#iran #EbrahimRaïssi #EbrahimRaisi
pic.twitter.com/ygtP3AvTEG— Sanam Jamali🇵🇰 (@sana_J2) May 20, 2024
Chiar dacă a fost învins în cursa electorală, era deja un personaj cheie pentru Iran. În 2019, Ayatollah Khamenei l-a numit șef al justiției. După câteva zile, a fost ales vicepreședinte al Adunării Experților, organismul clerical format din 88 de membri, responsabil cu alegerea următorului lider suprem.
Ca șef al justiției, Raisi a implementat reforme care au dus la o reducere a numărului de persoane condamnate la moarte și executate pentru infracțiuni legate de droguri comise în Iran. În continuare însă, Iranul număra mai multe execuții decât orice altă țară în afară de China. Sistemul judiciar colabora cu serviciile de securitate pentru a reprima disidența și pentru a urmări penal iranienii cu dublă cetățenie sau rezidență permanentă străină sub acuzații de spionaj.
Este de amintit că președintele SUA de atunci, Donald Trump, a impus sancțiuni lui Raisi pentru antecedentele sale în domeniul drepturilor omului în 2019. El a fost acuzat că a avut supraveghere administrativă inclusiv asupra execuției unor minori și că a fost implicat în reprimarea violentă a protestelor de către Mișcarea Verde de opoziție după alegerile prezidențiale disputate din 2009.
Raisi și-a anunțat din nou candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2021, „ca un independent, pentru a face schimbări în managementul executiv al țării și pentru a lupta împotriva sărăciei, corupției, umilinței și discriminării”. Drumul spre fotoliul prezidențial i-a fost ușurat de Consiliul Gardian, care a descalificat mai mulți candidați moderați și reformiști proeminenți.
Aceștia au îndemnat alegătorii să boicoteze scrutinul, reclamând că procesul electoral a fost manipulat pentru a se asigura că Raisi nu se confruntă cu nicio competiție serioasă. În final Ebrahim Raisi a obținut o victorie zdrobitoare, câștigând 62% din voturi în primul tur. Prezența la vot a fost de doar 49% – un minim record pentru alegerile prezidențiale de la revoluția din 1979.
Când și-a început mandatul de patru ani în august 2021, Raisi a promis să „îmbunătățească economia pentru a rezolva problemele națiunii” și să „suporte orice plan diplomatic” care a dus la ridicarea sancțiunilor. El se referea la negocierile blocate de mult timp privind reînvierea unui acord din 2015 care limita activitățile nucleare ale Iranului, care a fost aproape de colaps de când administrația Trump a abandonat-o și a reimpus sancțiuni economice crippling SUA în 2018.
Așa cum știți, Iranul a ripostat încălcând din ce în ce mai mult restricțiile. Raisi a promis, de asemenea, să îmbunătățească relațiile cu vecinii Iranului, în timp ce în același timp apăra activitățile sale regionale, descriindu-le ca o „forță stabilizatoare”. Un acord cu SUA privind reînnoirea acordului nuclear a fost semnat în august 2022, în ciuda poziției dure a lui Raisi în negocieri. Cu toate acestea, aceste eforturi au fost apoi depășite de evenimentele din Iran.
În septembrie, Republica Islamică a fost zguduită de proteste masive care cereau sfârșitul conducerii clericale. Mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” a fost declanșată de moartea în detenție a Mahsei Amini, o tânără care fusese reținută de poliția morală din Teheran pentru că purta hijabul „necorespunzător”. Autoritățile au negat că a fost maltratată, dar o misiune de anchetă a ONU a constatat că a fost „supusă violențelor fizice care au dus la moartea sa”.
Raisi a promis să „abordeze decisiv” neliniștile populației, iar autoritățile le-au suprimat cu forța. Nu au fost publicate cifre oficiale, însă misiunea ONU a sugerat că până la 551 de protestatari au fost uciși de forțele de securitate, majoritatea prin împușcare. Guvernul spune că 75 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși. Peste 20.000 de alți protestatari au fost reținuți, iar nouă tineri protestatari au fost executați supă ce, sub tortură, ar fi recunoscut faptele comise.
Deși protestele s-au diminuat, a continuat să existe o nemulțumire larg răspândită față de establishmentul clerical și legile hijabului. Multe femei și fete au încetat în semn de protest să-și mai acopere părul în public – un act pe care parlamentul Iranului și Raisi personal au încercat să-l „rezolve” prin noi legi și noi represiuni.
În martie 2023, guvernul lui Raisi său a convenit asupra unei reconcilieri surpriză cu rivalul istoric al Iranului, puterea regională sunnită Arabia Saudită, la șapte ani după ce au rupt relațiile diplomatice. Dar tensiunile regionale au crescut în octombrie, când Hamas a efectuat un atac transfrontalier fără precedent asupra sudului Israelului, iar Israelul a răspuns lansând o campanie militară pe scară largă în Gaza.
În același timp, rețeaua Iranului de grupuri armate și proxy-uri aliate care operează în Orientul Mijlociu – inclusiv Hezbollah în Liban, Houthi în Yemen și diverse miliții în Irak și Siria – și-a intensificat semnificativ atacurile împotriva Israelului, spunând că este o demonstrație de solidaritate cu palestinienii. Temerile că escaladarea ar declanșa un război regional au crescut în aprilie, după ce Iranul a efectuat primul său atac militar direct asupra Israelului.
Raisi a sprijinit decizia de a lansa peste 300 de drone și rachete asupra Israelului ca represalii pentru un atac mortal asupra consulatului iranian din Siria. Aproape toate au fost doborâte de Israel, aliații occidentali și partenerii arabi.
O bază aeriană din sudul Israelului a suferit doar daune minore când a fost lovită. Israelul a răspuns lansând o rachetă care a lovit o bază aeriană iraniană după apeluri occidentale la reținere. Raisi a minimalizat semnificația acelui atac și a spus că atacul cu rachete și drone al Iranului a arătat „determinarea de oțel a națiunii noastre”.
Duminică, în timpul inaugurării unui baraj în nord-vestul Iranului, Raisi a subliniat sprijinul Iranului pentru palestinieni, declarând că „Palestina este prima problemă a lumii musulmane”. El se întorcea de la vizită cu ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian și alte câteva figuri de rang înalt când elicopterul lor a avut o „aterizare forțată” în teren montan și îndepărtat, conform mass-media de stat.
TRANSFERRING OF BODIES FROM HELICOPTER CRASH INVOLVING IRAN PRESIDENT RAISI#iran #Irán #EbrahimRaisi #EbrahimRaïssi
pic.twitter.com/nopggpiWzU— Sanam Jamali🇵🇰 (@sana_J2) May 20, 2024
Ceața densă și ploaia abundentă au îngreunat eforturile de căutare, dar luni autoritățile au găsit locul prăbușirii și au anunțat că Raisi și toți ceilalți aflați la bordul elicopterului au murit. Se știa puțin despre viața privată a lui Raisi, cu excepția faptului că soția sa, Jamileh, preda la Universitatea Shahid Beheshti din Teheran și că aveau două fiice. Socrul său era Ayatollah Ahmad Alamolhoda, considerat unul dintre liderii musulmani duri ai țării.
Sursa foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
