Simona Ionescu / Redactor Șef
Albert Einstein, care a fost unul dintre cei mai mari fizicieni din istorie, a avut trei copii: doi băieţi şi o fiică. Numai unul din cei doi băieți ai săi a călcat pe urmele tatălui, alegând o carieră în ştiinţă, în timp ce fiul cel mic a sfârşit internat într-un sanatoriu. Despre fiica Albert lui Einstein se cunosc foarte puține lucruri, ea având o viaţă scurtă.
Cei trei urmași ai genialului Albert Einstein se numesc Eduard, Hans Albert şi Liesersl. Hans Albert a fost singurul interesat de ştiinţă şi chiar şi-a făcut o carieră în acest domeniu. Născut în anul 1904, al doilea copil şi primul fiu al lui Einstein cu prima lui soţie, Mileva Marić, a fost inginer şi profesor. El a dobândit notorietate pentru activitatea sa în domeniul dinamicii sedimentelor. A studiat la aceeaşi universitate ca tatăl său şi a obţinut o diplomă în ingierie civilă, în anul 1926.
În anul 1933 a plecat în Statele Unite ale Americii, unde a trăit până la sfârşitul vieţii. A lucrat la Departamentul pentru Agricultură şi la California Institute of Technology, fiind de asemenea profesor de ingienrie hidraulică la Universitatea din California. A murit în anul 1973, la 69 de ani, în timpul unui simpozion, din cauza unor probleme cu inima.
Mezinul soţilor Einstein-Maric, Eduard, s-a născut în anul 1910. A fost un elev silitor, cu talent muzical. El a ales o carieră în medicină, dorind să devină psihiatru, însă la 20 de ani s-a îmbolnăvit de schizofrenie şi a fost internat doi ani mai târziu. Tratamentele medicamentoase și cu electroșocuri i-au marcat viața radical, el necesitând în final îngrijire permanentă, pe care a primit-o din partea mamei. A murit în anul 1965, la 55 de ani, din cauza unui atac cerebral.
Despre Lieserl, fiica lui albert Einstein nu se cunosc multe detalii. Ea a fost primul copil al fizicianului cu Mileva Maric, o fostă studentă a fizicianului. Fetița ar fi fost dată spre adopţie la scurt timp de la naşterea sa. Lieserl ar fi decedat în anul 1903, la doar un an de la naştere, din cauza unei infecţii.
Deducem din toate acestea că descendenții lui Albert Einstein au moștenit IQ-ul tatălui doar într-o anumită măsură. Oamenii de știință știu acum că IQ-ul este ereditar și că acest lucru e determinat de gene. Sunt cercetări care spun că geniul se transmite ereditar în 50% din cazuri, dar estimările merg până la 70, respectiv 90%, scrie Forbes.
Cu toate acestea, există câteva lucruri de care trebuie să țineți cont atunci când vorbiți despre oameni excepțional de inteligenți. În primul rând, aveți faptul că copiii lui Einstein, evident, au și o mamă și, prin urmare, și-au moștenit IQ-ul și de la ea. Acum, Mileva Marić, soția lui Einstein, era și ea destul de inteligentă. De fapt, ea a contribuit la unele dintre lucrările lui Einstein. Dar presupunând că ea ar fi fost mai puțin inteligentă decât Einstein, acesta ar fi fost un factor care a condus la scăderea IQ-ului copiilor.
În al doilea rând, există conceptul de regresie spre medie. Ceea ce ne spune acest lucru este că, dacă ambii tăi părinți sunt excepționali într-un anumit punct de vedere, probabil că vei fi excepțional și în acest sens, dar nu la fel de mult ca părinții tăi. Deci, dacă ambii tăi părinți sunt genii, copiii s-ar putea să fii la fel de deștepți ca ei, s-ar putea să fie chiar mai deștepți decât ei, dar cel mai probabil urmașii vor fi destul de deștepți, dar nu chiar la fel de deștepți ca ei.
Revenind la descendenții lui Einstein, trebuie reținut că familia a fost afectată de probleme de sănătate. Fiica a murit când era încă bebeluș, mezinul a făcut schizofrenie, celălalt fiu a avut probleme cardiace. Hans Albert a avut patru copii biologici însă unul singur, Bernhard Einstein, a supraviețuit până la maturitate.
Bernhard a devenit fizician, a lucrat în inginerie pentru Texas Instruments și Litton Industries și a primit o jumătate de duzină de brevete americane în timpul vieții sale.
La rândul său, nepotul lui Albert Einstein a avut cinci copii. Despre aceștia nu există nicio informație, semnă că, în fond, nu s-au făcut remarcați prin ceva.
Sursa foto: Wikimedia
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
