Mai întâi, mușterii puteau citi pe afișele lipite pe gardul împletit al bodegii:

„AICI CÎNTĂ ZAVAIDOC, CÎNTĂREȚ POPULAR DE ARII ȘI CÂNTECE NAȚIONALE. ÎNCURAJAȚI ARTIȘTII ROMÂNI!

DACĂ BEI MORI. DACĂ NU BEI MORI. DECI MAI BINE BEA CĂ VIAȚA E SCURTĂ. BORȚOASA VĂ ZICE POFTĂ BUNĂ!

CONSUMAȚI RENUMIȚII PATRICIENI DE CASĂ!”.

Apoi, un țal (chelner; din german -Zhal, Kellner) punea pe masă „o hîrtie lucioasă pe care erau trecute cu creionul chimic felurile de mâncare”.

MENIU LA BORȚOASA, restaurant și grădină

Cântă Zavaidoc și orchestra

ANTREURI: Ridichi, brînză telemea, roșii la gheață, cașcaval, șvițer, Pește, omar, stridie, Morun, ICRE

Țuică, secărică, drojdie

SALATĂ LA GREC

Nu consumați scobitorile la ciorbă!

Dacă nu-i bună salata, ascultă-l pe ZAVAIDOC

CIORBE:

Supă grasă cu mujdei. Renumita ciorbă SUS INIMA ROMÂNI! Ciorbă de bătături. Oasele dați-le la cîini!

FELURI:

Ostropel de văcuță cu salată VERDE

Anghimaft cu orez

Ardei umpluți

Raci

Astăzi: FRIGANELE

BEȚI VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottinel, Șaba, Valea Dosului

FRIPTURI:

Purceluș la MICĂ VITEZĂ

VACĂ cu cartofi pai

RIDICHI Accelerat

Fudulii de berbec

INIMĂ LA TAVĂ cu spanac

Mititei, patricieni, debrețini la comandă.

VIN NEGRU mamă, mamă

Bere blondă și brună la halbă și la Țap. Dă chelnerului bacșiș și nu uita pe lăutari!

VOE BUNĂ!

Cafele, prăjituri de casă

Lichior, țigări

POFTĂ BUNĂ vă urează BORȚOASA”.

Urma o fotografie a patroanei, o femeie de vreo patruzeci de ani, grasă, veselă, care râdea clienților.

  

Odată încins ospățul, Zavaidoc se dădea pe lângă ei: ”Foaie verde tei rotat/Mama cînd m-a alăptat/Nu cu lapte, cu păsat/Cu vin vechi m-a adăpat”.

Așa petreceau hoții lui Bozoncea în mahalaua Cuțaridei, a lui Eugen Barbu. Iar când nu petreceau și chefuia, furau, jefuiau, luau vieți de oameni și se omorau între ei. Asta era viața în Cuțarida. Groapa lui Ouatu’.

Câteva note biografice despre scriitorul Eugen Barbu

Eugen Barbu s-a născut în 1924, la București. A fost ziarist, scriitor și scenarist. Membru corespondent al Academiei Române.

A debutat ca jurnalist de stânga și a fost un fidel slujitor al doctrinei comuniste, fiind ales chiar deputat în Marea Adunare Națională.

A fost director al revistei literare Luceafărul, perioadă în care în publicație au fost criticați aprig toți marii scriitori ai momentului.

A condus revista Săptămâna, între anii 1970-1989.

După revoluție a înființat, împreună cu Corenliu Vadim Tudor, partidul România Mare, fiind ales deputat în legislatura 1992-1996.

A fost căsătorit cu actrița Marga Barbu vreme de 33 de ani, din 1960 până în 1993 când a murit.

În 1978 Eugen Barbu a primit prestigiosul premiu cultural Herder, conferit presonailtăților culturale marcante ale Europei, de Fundația Alfred Toepfer, între anii 1963 și 2006.

Rică Răducanu, portarul cu inima mai mare ca mingea de fotbal