Simona Ionescu / Redactor Șef
În spatele uneia dintre cele mai vizitate atracții turistice din România nu se află o legendă antică, ci povestea unui om care și-a pus întreaga tinerețe și pasiune în piatră. Florin Cotarcea, un sculptor anonim la acea vreme, a condus timp de zece ani o echipă de alpiniști ce au muncit la limita rezistenței omenești pentru a da viață visului excentric al miliardarului Iosif Constantin Drăgan.
Cu fiecare lovitură de ciocan și cu fiecare explozie controlată, Cotarcea a încercat să transforme stânca într-un simbol al demnității dacice. Și totuși, în ciuda efortului supraomenesc, numele său a rămas aproape necunoscut publicului, iar lucrarea, rămasă neterminată, dar deja celebră, continuă să atragă privirile lumii întregi, ca un manifest de piatră fără semnătura sculptorului care i-a dat formă.
Chipul lui Decebal domină vertical stânca de la Cazanele Dunării. El are 55 m înălțime și 25 m lățime, fiind cel mai înalt basorelief din Europa. Creat între 1994 și 2004, a fost proiectat de Iosif Constantin Drăgan, miliardar și pasionat susținător al teoriei proto-croniste, care considera România leagănul civilizației europene.
În 1994, tânărul sculptor Florin Cotarcea avea doar 26 de ani când a câștigat, anonim, concursul pentru realizarea acestei lucrări monumentale. Schița lui l-a surprins pe Drăgan, care i-a cerut o față mai „europeană” și mai blândă, ajustând astfel trăsăturile regelui în machetele de lut realizate de Cotarcea.
Florin Cotarcea a condus o echipă de 12 alpiniști-sculptori ce au lucrat doar în timpul verilor, în ture de câte șase ore, de la baza stâncii până la schelă, câte o cățărare de jumătate de oră. Aproape o tonă de dinamită a fost utilizată pentru modelare; toate uneltele și materialele au fost transportate cu barca și apoi cărate în spinare în saci de 40–50 kg. Condițiile erau extreme: vipere, căldură insuportabilă și multe accidente (o echipă a căzut de pe schelă, un alpinist a fost mușcat de viperă, iar riscul era omniprezent). Cei zece alpiniști: Gheorghe Predoni, Ion Predoni, Robert Torok, Petre Negoitescu, Mircea Furlan, Marian Bebe Paștiu, Pavel Boroancă, Dorin Băleanu, Petre Nițu și Ion Cristinel Kiss, nu au fost doar niște lucrători pe o stâncă, ci adevărați pionieri ai imposibilului. Alături de „tatăl” lor, sculptorul Florin Cotarcea, de mecanicul Rudolf Cocic și de paznicul Petre Roșu, ei au transformat un perete de piatră inaccesibil într-un colos care impresionează și astăzi.
Un moment dramatic a fost fisurarea nasului (lung de 7 m): acesta a fost dinamitat controlat și reconstruit cu armătură de fier-beton. În 2004, când Drăgan s-a îmbolnăvit (și a murit ulterior în 2008), lucrările s-au oprit. În prezent operă este doar în proporție de 60% finalizată.
Numele sculptorului Florin Cotarcea a rămas necunoscut publicului larg, în schimb, finanțatorul Constantin Drăgan a fost cel menționat în mod constant în presa națională și internațională.
După oprirea lucrărilor, Florin Cotarcea a intrat într-o perioadă dificilă. A pierdut hotelul de lângă stâncă din cauza datoriilor și a plecat în Germania, unde a lucrat ca montator, șofer și chiar ca și tatuator. A devenit cunoscut printre românii din diaspora pentru tatuajele cu portretul lui Decebal, opera lui devenită replică pe piele.
Astăzi, chipul lui Decebal atrage peste 50.000 de turiști anual, care îl fotografiază de pe Dunăre sau din viaductul Mraconia. Având 55 metri, e cu 6 m mai scund decât Statuia Libertății, dar cu 8 m mai înalt decât Christos din Rio, și cu circa 10 m mai mare decât legenda Colos din Rhodos. Cu toate acestea, numele creatorului, Florin Cotarcea, rămâne prea puțin mediatizat, în timp ce opera lui are ecou global.
Chipul lui Decebal nu este relicva unei civilizații antice, ci creația unui tânăr sculptor român care a luptat zece ani cu riscuri, condiții extreme și lipsă de recunoaștere. Structura neterminată și schițată în piatră vorbește despre dedicare, sacrificiu și umilința artei în umbre. Însă în fiecare rază de lumină reflectată de stâncă și în fiecare click din camera foto sau video a unui turist se ascunde și numele lui Florin Cotarcea, artistul care a crezut și a construit.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
